Masina prafuita

Masina prafuita

De ce prima impresie contează!

Partea intai!
Citeste si partea a doua: Sa stropim Bucurestiul

Stau aici, în Bucureşti, în România. Teroare. Mă deplasez prin Bucureşti… Se spune că iţi dai seama despre o persoană după cum arată pantofii lui, cămaşa lui, maşina lui…

Oriunde plec, după cinci minute de mers prin oraş costumul se umple de praf. Pantofii zici ca i-am dat cu pudră. Gulerul cămăşii şi manşetele fac dunguliţe gri. Ajung la destinaţie, prăfuit tot. Se uita lumea la mine, la pantofii mei, la cămaşa mea şi vede praful şi dunguliţele… Cum să te fac să înţelegi, dragă primarule, că mă umplu de praf şi arat murdar din cauza ta.

Am fost azi plecat cu maşina… Am mers la o spălătorie auto şi am spălat-o, după doi km m-am uitat la maşina să vad cum arata. Pai, cum dreaq să arate? Maşina, parcată oriunde, se umple de praf (ma’, da’ un praf fin şi lipicios) în fix două minute. Mulţumim primarului, oricare ar fi el, pentru… nisipul cu sare aruncat pe şosele în iarna asta. Nu a mai fost îndepărtat si, sub acţiunea roţilor ce calcă pe asfalt s-a transformat într-un praf toxic ce îl simţim în plămâni (a trecut de nas, de dinţi, de gat… e direct în plămâni). Acum, să îl întreb pe primar şi pe cel ce a propus aruncarea/împrăştierea de nisip şi alte mizerii pe străzile bucureştiului, să îl întreb: Acasă arunci nisip pe jos? Îl mai strângi de acolo? În sufrageria ta arunci cu nisip şi îl laşi acolo? Sau, daca ai nisip pe covor, parchet, gresie îl mături şi îl îndepărtezi? Buun. Aţi aruncat nisip pe străzi, dar veniţi şi strângeţi-l că nu mai putem respira. Cum toţi trăim la o margine de strada, tot praful iscat de fărâmiţarea nisipului ne intra în case. Şterg praful de trei ori pe săptămână, adică îl ,,mătur” de pe mobilă ca ăla nu mai e şters la cantitatea ce se depune zilnic. Dragi primari, la voi cum e? Unde dracu staţi voi? Unde stau zecile de angajaţi ai primăriilor care nu au curajul să va spună ca lăsaţi mizerie în urma voastră. Că prin neluarea niciunei măsuri de curăţare şi amenajare ne poluaţi vieţile.

Aproppo, marea borduriadă a plecat de la un plan propus de prietenii noştri japonezi, care au arătat că tot acest praf provine în principal de la miile de km de spatii verzi ce au mormane de pământ şi nu sunt amenajate. Atunci când plouă, neexistând un drenaj natural, apa (noroiul, mâlul) produs se scurge… ghici unde, pe asfalt. Pe şoselele circulate de mii de maşini. Acest pământ scurs pe şosea se transformă rapid în PRAFUL TOXIC. Japonezii au propus atunci amenajarea marginilor, acestor petice de pământ din tot oraşul, prin înălţarea bordurilor cu 10 cm fata de limita de pământ fara să se lase spărturi de scurgere, astfel încât atunci când ploua să nu se scurgă pământul pe asfalt. Deasemenea, la marginea acestor rigole să se planteze acel  ,,gard viu” cu frunzele lucioase care ar stopa praful. Praful s-ar lipi de aceste mii de frunzuliţe şi atunci când acestea se udă (ploaie, roua dimineaţa, stropit voluntar) praful acumulat s-ar scurge pe pământ. Se presupune ca un astfel de proiect ar curata oraşul de poluare şi praf în numai doi ani. Din minunatul proiect s-a reţinut numai înlocuirea bordurilor şi s-a omis că noile borduri ar trebui să fie mai înalte cu 10 cm fata de pământul pe care ar trebui să îl protejeze. Ce a urmat vedeţi singuri.

praf Bucuresti

Acum să vă povestesc două minunate întâmplări.

 În anul 2008 se organizează la Bucureşti Summitul NATO. Cu câteva săptămâni înainte de întâlnire, vine delegaţia însărcinată cu siguranţă participanţilor. Aceştia verifica aeroportul, clădirile unde au loc întâlnirile dar şi traseul. Delegaţia ce verifica traseul parcurge în doua jeepuri traseul de la Otopeni la Bucureşti. Într- una dintre maşini o doamna (FBI), face o constatare atunci când maşina se înscrie în curba giratoriului de la Casa Scânteii (Casa Presei Libere): Atenţie! Daca plouă, pământul scurs din insula giratoriului creează o peliculă de noroi pe care maşinile ar derapa. Specialiştii noştri îşi notează şi acţionează ca atare. La două zile după vizita delegaţiei, apar în intersecţie o mână de muncitori şi cimentează un rând de borduri peste bordurile existente. Deci, au fost ridicate bordurile la 10 cm peste nivelul de pământ. Toate bune şi frumoase. Se tine întâlnirea, Summitul NATO şi toată lumea pleacă fericită acasă. Ce se întâmplă cu rondul de la Casa Presei? Ei bine, vine o noua echipă, care, încarcă cu pământ şi replantează flori. DA, încarcă cu pământ cei 10 cm, şi mai mult, fac ceea ce în limbaj popular se numeşte ,,amenajare de mormânt”. Adică înalţă cu o movila de pământ zona. Normal, la prima ploaie, am trecut pe acolo şi erau râuri de noroi pe şosea. Cine o fi peisagistul ala care a lucrat în cimitir înainte de a ocupa funcţia actuală. Să faci movilă de pământ într-o zonă pe care nişte specialişti au declarat-o cu risc ridicat de derapaj. Domnul primar, se aude? Se fac amenajări de morminte pe şosele. Pământul, în tot bucureştiul se scurge pe şosea. Ne puneţi vieţile în pericol. Derapăm pe nisipul şi pe praful scurs din asemenea amenajări. Punem frâna numai pe râuri de nisip scurse din tumuli moderni.

Cea de-a doua, monumentală, se întâmplă în intersecţia Iancului cu Pantelimon.

Într-o zi se scot gardurile de metal ce împrejmuiau insulele din intersecţie. Vine o echipă şi meştereşte la borduri. Mai exact, pun un rând de borduri peste cele existente. Ma uit şi ma minunez, mai să fie… au ridicat bordurile cu 10 cm. Bravo!

Stupoare… după numai o săptămână vine echipa groparului din cimitir şi amenajează mormântul. Dintr-un camion aruncau pământ să facă deja cunoscutul tumul (movila de pământ). A durat fix o săptămână iluzia unui concept. Apropo, gardul nu a fost înlocuit cu nimic. De menţionat că, în urmă cu 30 de ani, la amenajarea intersecţiei, un inginer deştept a prevăzut ca, trei insule din intersecţie să aibă borduri supraînălţate (cu circa 30 de cm). După 30 de ani un Gigel cu echipa umple cu pământ aceste insule. Culmea, le umple până dau pe afară.

Ei bine, cam aşa arata o zi în Bucureşti. Ce zic primarii fiecărui sector? Ce zice primarul capitalei? Faceţi curat luna asta? Amenajaţi inteligent spatiile verzi din jurul blocurilor şi din intersecţii astfel încât pământul să nu mai curgă pe asfalt.

By CVA

Am gasit o referinta importanta si o imagine pe siteul Ce-i cu noi? despre o lucrare aparuta in 1914 cu titlul CERCETARI ASUPRA AERULUI ORASULUI BUCURESTI de STEFAN MINOVICI si EMIL GROZEA.